~ Ziua în care m-ai pierdut ~

 ~ Vreau doar să știi că azi a fost ziua în care m-ai pierdut. 

Sunt deja departe de tine de ceva vreme,

Dar acum nu mai există nici o cale de întoarcere,

Nu există nici o speranță,

Nu mai există răbdare și de data asta,

Opțiunea este exclusiv a mea. 

Astăzi inima mea în cele din urmă a decis să se rupă de tine

Și de tortura la care o expui constant.

Nu există pedeapsă mai rea pentru mine

Decât cuvintele ", dar încă te iubesc."  

Lasă-mă doar să-mi plâng în liniște sufletul,

Și fii suficient de bărbat încât să mă lași să merg mai departe.

Am avut atât de multe în comun,

Dar nu trebuie să spun mai mult, știi deja. 

Dragostea pe care o simt a ținut atâta timp totul

Dar nu într-atât încât să vreau mai mult.

Vine un moment în care trebuie să spui "destul" și asta este calea mea,

Și vreau ca de data asta să asculți ce-ți spun,

Pentru că acum am curajul de a spune ”ADIO”

O dată pentru totdeauna.

Te-am iubit atât de mult

Și împotriva tuturor a ceea ce este rațional

Încă te iubesc, dar nu e deajuns.,

Chiar dacă corpul meu continuă să cerșească atingerile tale,

Vreau să uit de ele.

Am decis de astăzi că nu te mai vreau în viața mea,

Deși în adâncul sufletului te vreau pentru totdeauna. 

Ai fost cel mai bun și cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat,

Așa că nu-mi mai spune minciuni

Și hai să plecăm fiecare pe drumul lui.

Îți voi da un sărut de rămas bun

Și îți spun scurt, clar și concis,

Că nu mai există mâine,

Am declarat sentința...

Astăzi e ziua în care m-ai pierdut. ~

 ~ Odine ~

~ Dumnezeu scrie drept cu linii strâmbe ~

~ Planificarea vieții provoacă uneori furtuni în viața noastră,

Pentru că pierdem ani din viață planificând

Și de cele mai multe ori planurile nu merg așa cum le-am stabilit,

Asta pentru că uităm că viața noastră mai întâi e a lui Dumnezeu

Și apoi ne aparține nouă, iar viitorul e în mâinile lui.

De multe ori avem impresia că planificăm obstacole,

Dar totuși insistăm să mergem pe căile greșite,

Crezând că ne facem singuri destinul.

Ajungem la nopți nedormite, să trăim cu un venin care ne infectează,

Sau cu o viață haotică ce va aduce mai mult rău,

Când cel mai ușor este să ierți, pentru că iertând o să poți uita

Și terminând cu durerea, vei începe să trăiești iubindu-te și iubind.

Viața surprinde întotdeauna și de azi pe mâine te face să înveți altceva,

Să realizezi că întotdeauna accepți iubirea care o meriți,

Că dacă primești altceva în afară de ceea ce ai dori,

Înseamnă că nu ți se potrivește.

E ca și cum ai purta o pereche de pantofi cu două mărimi mai mici,

Îi porți până îți fac rană, apoi îi lași deoparte,

Asta pentru că nu sunt pe măsura ta.

Deși atunci când ești rănit întrebi mereu ”de ce eu?”,

Ar trebui să spui ”a fost o palmă care doare acum, dar gata”.

Știu că e o teorie, însă e ciudat că deși puțini o urmează,

La final toți își dau seama că au acționat greșit

Și că asta era calea cea mai ușoară.

Poate că primim palme de la Dumnezeu de nenumărate ori în viață,

Însă ele sunt menite să ne trimită pe drumul care ne este destinat.

Da, Dumnezeu uneori scrie drept cu linii strâmbe,

Tocmai pentru a ne ajuta să înțelegem că multe din ceea ce planificăm

E total opus cu ceea ce ne-a rezervat el nouă. ~

~ Odine ~

~ Cel din spatele cuvintelor ~

~ Noi nu mai suntem iubiţi,

Nu suntem nimic special,

Doar suntem.

Suntem doi indivizi separați,

Tu cel din spatele cuvintelor,

Eu cea din fața unei coli albe,

Cea care transcrie, nu cea care își scrie destinul.

Tu mergi mai departe, eu bat pasul pe loc,

Exact ca un clopot ce scoate aceleași sunete.

Tu ești persoana din visele mele,

Schițată în chip de perfecțiune.

Eu trebuie doar să caut piesele care se potrivesc

Și pentru asta trebuie să scriu,

Să privesc părțile din mine în spatele oricărui cuvânt

Unde există o trăire a mea.

E ca și cum mi-aș citi sufletul ca pe o carte,

Să întorc paginile sau să sar peste capitole.

Mă văd pe mine, o reflexie a eului meu.

Tu ești un ”eu”, eu un alt ”eu”,

Nu suntem  nimic împreună

Și nu am fost împreună pentru că nu iubim la fel.

Când iubești nu te culci cu cineva, zbori cu cineva

Renunți la a atinge podeaua și faci cuib în casa sufletului.

Eu când iubesc sunt pasăre, dar sufăr ca un om,

Tu ești un chip minunat dar un suflet gol,

Ăsta ești tu,

Cel din spatele cuvintelor. ~

~ Odine ~

~Dragostea nu e perfectă ~

~ Întotdeauna am crezut că iubirea are gust, culoare și sunet. 

Nu e de mirare că cei care iubesc au un cântec al lor.

Oricine iubește este capabil de multe lucruri, 

Ciudățenii, defecte, încăpățânare și nebunie zi de zi. 

Cred că dragostea este temelia a tot ceea ce ne susține

Și care ne încurajează să mergem mai departe. 

Ai nevoie de a fi bine și în pace cu tine,

Pentru a putea să oferi și să primești dragoste de la cineva.

Eu nu cred în modele de dragoste,

Că el sau ea trebuie să fie așa, să aibe o vârstă, ochi sau înălțime,

Dar nici diferențele să nu bată la ochi.

Dragostea nu are nici un manual. 

Nici enciclopedie nu este,

 Doar că trebuie să fii gata pentru iubire.

Văd oameni care se plâng de nimic în dreapta și stânga.

 Am văzut că lucrurile nu au mers pentru că nu erau pregătiți

Asta pentru că unul sau celălalt a crezut în iluzii,

Pentru că nu se vedea cu adevărat cum sunt.

Dragostea este frumoasa, da. Dar nu e perfectă.

Trebuie să înveți lupta de zi cu zi,

Să depășești  și mai presus de orice să fii răbdător,

Trebuie să înțelegi că totul are un timp al său,

Mai ales dacă dragostea e la depărtare.

În orice parte a lumii ar fi trebuie să accepți că dorul uneori doare,

Dar îți și arată cât ești de important pentru celălalt.

Sunt momente când nostalgia te cuprinde și ai nevoie de atenție

Și mai presus de orice ai nevoie de gesturi mici, dar care înseamnă enorm.

Dragostea nu e perfectă,

Dar iubiții trebuie să fie ca niște războinici,

Care să lupte să supraviețuiască în timp și distanță. ~

~ Odine ~

~ Lasă-mă să te iubesc ~

~ Permite-mi să te întreb cum a fost ziua ta

Și să mă lași să-i invidiez pe cei care au văzut zâmbetul tău.

Nu vreau prea mult,

Dacă există ceva ce vreau, este să-ți arăt ce simt.

Lasă-mă să-mi fie dor de parfumul tău pe hainele mele. 

Permiteți-mi să îți repet numele de multe ori ca să-mi fac bine

Pentru că asta mă face să mă simt vie ca să uit tot ce a fost înainte.

Vreau să îți împrumute pieptul pentru culcare. 

Vreau să te aud plângându-te de oboseala de la locul de muncă

Si de transportul public aglomerat. 

Mă lași?

Lasă-mă să am grijă de tine și să îți arăt că lumea este un loc bun pentru a trăi. 

Lasă-mă să te înțeleg, sau lasă-mă cel puțin să încerc asta.

Lasă să sune ciudat că vorbim despre lucruri romantice până îmi sclipesc ochii.

Lasă-mă să-ți arăt cine pot fi pentru tine,

Lasă-mă să-ți arăt toate lecțiile învățate de la cei care trebuia să le înveți

Lasă-mă să te las aici, în viața mea, fără oprire. 

Lasă-mă să dorm cu tine și să adorm pe brațul tău până amorțești.

Lasă-mă să îți spun când să iei pastilele când ești bolnav,

Lasă-mă să am grijă de tine.

Lasă-mă să te iubesc. 

Permiteți-mi să-ți comentez fotografiile și să râd uneori de felul cum gândești.

Permite-mi să fiu pentru tine, mereu ceea ce mi-am dorit să fiu. 

Lasă-mă să te laud atunci când trebuie și să te critic atunci când greșești.

Lasă-mă să îmi asum un rol diferit în viața ta. 

Lasă-mă să fiu eu pentru tine. 

Lasă-mă să te iubesc pentru că asta îmi face plăcere. 

Permiteți-mi să cred că suntem doi într-o singură inimă. 

Lasă-mă să cred că pentru un timp ești cel mai bun pentru mine. 

Lasă-mă să visez că voi fi fericită până nu o să mai observ defectele tale. ~
~ Odine ~

~ Teama de a iubi ~

~ Nu mă tem de iubire,

Mă tem de oamenii care se tem să iubească

Și iubesc oamenii care iubesc dincolo de orice piedică.

Cei ce se tem de iubire nu vor cunoște pacea de după război

Și nici ce surprize îi rezervă ea,

Se tem să plece cu mâna goală în necunoscut,

Dar pierd exact perfecțiunea ei.

Omul care se teme să iubească,

E mai rău decât unul care te-a rănit.

Fără iubire nu mai rămâne nimic,

Ca un om care și-a pierdut credința.

E frica de a lăsa pe cineva să ajungă undeva unde nu a mai ajuns nimeni,

Teama de a nu pierde identitatea, timpul, capul.

Doar că dragostea adevărată sosește zâmbind, nu țipând, nu tăcând,

Fără semne de întrebare.

Poate aduce eclipsă în suflet, poate sunt unele virgule

Paragrafe ce trebuiesc completate pe foi albe,

Aduce piele, căldură, îmbrățișare strânsă, sărut pe frunte,

O mână de echilibru care te-ar putea sprijini întotdeauna.

Iubirea este înțelegerea din ochi, acea promisiune împlinită,

Vocea care nu se bâlbâie, este calmă și care dă siguranță,

Este imposibil să uiți când ai iubit cu adevărat

Iar dacă se termină e imposibil să nu vrei să simți asta din nou.

Te oprești un timp, te vindeci... nu te temi de iubire

Ci o iei de la capăt să iubești încă o dată. ~

~ Odine ~

~ Capul sus ~

~ Sunt o prințesă

Nu-mi pot permite să țin capul plecat,
Mi-ar cădea coroana,

Așa că trebuie să merg drept

Și să fiu demnă de ea.

Nu contează ce simt, sau dacă doare,

Trebuie să merg cu capul sus,

Să zâmbesc și să vorbesc cu calm oamenilor din jurul meu.

Ai putea spune că nu le datorez asta,

Dar eu simt că da,

Pentru că în ciuda multor lucruri,

Unii dintre ei chiar mă iubesc,

Poate mai mult decât îi iubesc eu

Și cu mult mai mult decât ai fi tu capabil să mă iubești.

Chiar de îmi simt picioarele tremurânde,

Sau inima sfâșiată,

Sunt o prințesă...

Iar datoria mea este să merg cu capul sus și privirea țintă.

Dacă aș lăsa pentru o clipă capul plecat,

Odată cu el, ar cădea și imaginea mea în ochii lor,

Dar nici nu pot să te transform într-un cavaler.

Cavalerii sunt oameni de onoare,

Cuvântul lor sunt mai presus de orice patimă sau plăcere,

Ei sfarmă orice, mai puțin inima unei prințese.

Cei ce o fac sunt oamenii mediocrii,

Care nu au ce căuta alături de un cap încoronat

Și niciodată nu ar putea să fie la brațul unei prințese.

Sunt o prințesă și tocmai pentru ceea ce sunt,

Nu pot suferi pentru un om mediocru. ~

~ Odine ~