~ Preaplin de... ”tu” ~

~ Ochii tăi îmi cer să te sărut,

Sau poate zâmbetul tău care mă captivează când mă privești

Dar inima mea știe un singur lucru... te vrea pe tine.

Vreau să te iau de mână și să lăsam lumina Lunii să ne lumineze,

Să pășesc cu tine pe iarbă și să-mi primesc sărutul dulce,

Vreau doar să zâmbești, să te văd fericit,

Căci ești singurul care mă sărută și îl sărut

Și vreau să îți arăt puținul din dragostea mea.

Tu ești ca alcoolul pentru mintea mea, ma anesteziezi,

Licoarea care mă arde pe gât, dar mă face să uit de tot,

Doar un moment, doar o atingere, mă fac să alunec

Și să mă preling precum nisipul în clepsidră.

Trupul tău este ca un refugiu,

Ochii tăi îmi sunt ieșirea de urgență din lumea asta,

Gura ta crează brazde de plăcere nesfârșită.

Iubește-mă chiar dacă mă doare,

Divizează-mi sufletul în mii de bucăți,

Iubește-mă chiar dacă mă arde atingerea ta,

Am nevoie de săruturile ta să respir oxigen,

Am nevoie de tine întreg pentru lumea mea,

Să uit lumea în care trăim și să creez altă lume,

A mea și a ta.

Iar dacă aș mai avea doar două minute de vorbit,

Aș alerga spre tine să-ți spun că vocea ta este tot ceea ce îmi place mai mult să aud,

Acea voce subtilă ca vântul,

Care îmi alintă gândurile, visele, sufletul,

Vocea ta cea de care am nevoie cu disperare să mă calmeze,

Căci tu îmi ești speranță, vis , pământul, cerul spre care zbor.

Dacă aș mai avea o zi de trăit, aș fugi spre tine,

Să consum foamea asta de dragoste, să mă îndestulez cu tine,

Să mă pierd cu tine în suflet, unde e mereu preaplin de... ”tu”. ~

~ Odine ~