~ Omoară-mă încet... să simt tot ~

~ Ești o dorință secretă în pieptul meu,

O dorință sălbatică ce-mi umple mintea și mă face să delirez

Dar pe care trebuie să o țin ascunsă de privirea altora.

Pielea ta e atât de dură, ca un arbore bătut de vânt,

Ai aroganța Soarelui, dar extrem de sincer,

Ești rece, dar te topești atunci când îți ating coarda sensibilă,

Pentru că ai inima unui poet, un bărbat cu suflet de copil,

Capabil să iubească până la delir și așa îmi place să fii.

Ești tăcut uneori, dar până și tăcerea ta e plină de viață

Și-mi place să citesc în ochii tăi dorința asta nebună,

Îmi place să-ți pun buzele pe pleoape și să îi țin așa închiși,

Pentru că mă lași să intru în spațiul tău.

Te știu milimetru cu milimetru, fiecare colț și vreau să particip la fiecare vis al tău,

Tu doar lasă-mi mâinile libere și inima, lasă-mă să simt libertatea

Lasă-mi degetele să alerge pe toate drumurile corpului tău,

Să-ți alerg prin sânge, căci nu este doar dragoste, ci dorință care arde

Și am nevoie să-mi dai tot, vreau să te am.

Ești bărbatul copil pe care-l iubesc,

Iubitul meu înțelept, nebun, dar și inteligent,

Omul care nu se teme de nimic, dar pe care-l fac să tremure,

Războinicul neobosit în căutarea aventurii,

Cu mâini puternice, dar atât de calde.

Ești nebun, dar nebunul meu, pe care îl iubesc,

Hoțul visurilor mele, dar cel care atunci când mă ia în brațe uit totul,

Propriul meu soare, care mă încălzește,

Și cel care, picătură cu picătură îmi umple golurile,

Steaua mea în cerul împânzit de stele care-mi luminează drumul

Și căruia i-am dat inima, pentru că tu ești un cer întreg.

Îți mulțumesc pentru toată dragostea asta,

Pentru toate păcatele care le trăiesc cu tine, pentru noi,

Tu... focul sacru, care mă mistuie de fiecare dată și renasc din cenușă,

Omoară-mă cu iubire, dacă vrei, dar omoară-mă... încet... să simt tot. ~

~ Odine ~