~ Dorință... ~

~ Dacă Dumnezeu mi-ar îndeplini o dorință,

Aș vrea ca pentru o zi din viața ta să nu poți minți,

O singură zi în care să îți cadă măștile minciunii

Să rămâi tu așa cum ești, gol și dezbrăcat

De toate scuturile și chipurile false pe care ți le pui.

Aș vrea ca atunci când ai încerca să spui un neadevăr,

Dumnezeu să-ți lege limba și să te muști de ea.

Sunt tare curioasă ce ai face

Fără umbrela care te apără de chipul tău real

Și cum ar fi viața ta atât de vulnerabilă,

Să nu mai ai nici un scut care să îți apere personalitatea.

Aș vrea să te văd atunci, cum alții s-ar folosi de neputința ta

Și te-ar transforma într-o jucărie pentru plăcerea lor,

 Iar tu să nu te poți apăra decât cu adevărul.

Poate atunci ai înțelege prețul lui,

Al adevărului suprem și nu ai mai folosi minciuna,

Atunci ai respecta fiecare literă

Și când cineva ți-ar spune adevărul

Te-ai pune în genunchi în fața lui

Și i-ai spune ”și eu am suferit pentru adevăr”.

Da asta e una din dorințele mele

Doar că dorința mea e utopie

Iar tu nu vei putea face niciodată un exercițiu de adevăr pur

De a rămâne gol fără măști și să te mândrești că așa imperfect cum ești

Că ești un om curat care nu se folosește de minciună pentru scopuri mârșave

Și că în drumul vieții lui nu va da de victime umane.

Aș vrea ca măcar o zi din viața ta să trăiești așa cum am trăit eu,

Privindu-te prin oglinda care nu minte niciodată,

Cu adevărul  în minte și în inimă,

Să suferi pentru că ai spus ceea ce ai simțit

Să fii lovit în inimă pentru adevăr cu minciună,

Ca măcar o zi să trăiești având adevărul, 

Crezul pentru care ai vrea să îți ghidezi totul în viață

Nu să fii chipul mielului în blana de lup. ~

~ Odine ~