~ Aceiasi baricada ~

~ Am urmat mereu drumurile pana ce s-au rasucit,

In loc sa stam de vorba pana nu vom mai avea nimic de zis,

Tot ceea ce e dulce intotdeauna i se duce gustul,

Si trebuie sa te intorci si trebuie sa iti iei,

Inima pe care vrei sa o iubesti in loc sa te lupti.

Eu nu vreau sa ma duc la razboi,

Nu am de ce sa ma lupt,

Am doar inima care o ridic in loc sa o las jos,

Fara lacrimi care sa desparta

Fara linii de lupta in batalie

Ci doar doi pe aceiasi baricada.

Am nevoie sa ma intorc  dar nu imi gasesc locul,

Unde sa ma simt cu adevarat in siguranta,

Drumul ca un rau sa ramana in spate fara nici o urma,

Si singurul lucru limpede sa fie in calea noastra.

Poate ca ar trebui sa ne intoarcem,

Sa ne luam inimile si sa le iubim,

Fara sa existe razboi intre ele,

Pentru ca nu suntem facuti pentru lupta.

E raceala cea care ne arde,

Si e singurul motiv care,

Pastreaza speranta in rana ce se vindeca,

Si este singura de care avem nevoie,

Alaturi in jurul nostru.

Uneori e singura sansa pentru pe care o avem,

Si nu mai poti pierde timp nici acum nici niciodata. ~